Te hiaai mâha ore i te pereraa, e tamataraa o te nehenehe e ta'iri i te mau huru taata atoa i roto i te oraraa nei, ua faariro i te hoê faaanaanataeraa ino ore ei tapitapiraa ino mau e te mau faahopearaa iino. Eita noa teie hiaai mâha ore e haafifi i te mau taairaa e e haafifi i te ohipa, e aratai atoa râ i te ati i te pae moni. E mea faufaa rahi roa te iteraa e te arairaa i teie fifi no te vai-papû-raa i te pae faufaa e no te oraraa maitai o te taatoaraa.

Eaha te hiaai mâha ore i te pereraa moni?

Te hiaai mâha ore i te pereraa, ua matau - atoa - hia ei pere moni mâha ore aore ra mâha ore, o te hoê ïa ma'i haavî i te feruriraa. O te oreraa ïa e nehenehe e patoi i te hinaaro e pere, noa'tu te mau mea ino e tupu mai i ni'a i te oraraa o te hoê taata. E nehenehe teie faatîtîraa e itehia na roto i te mau huru rau, te tata'uraa i roto i te ohipa tuaro, te ha'utiraa i te mau ha'uti poker, e aore râ, te raveraa i te pereraa moni i ni'a i te itenati.

Te mau tapao e te mau tapao o te ma'i

  • Te hunaraa ma'i e te patoiraa: E pinepine te feia pere i te huna i to ratou haerea e i te huna i te fifi.
  • Te ereraa i te hitahita ore: Te oreraa e nehenehe e faaea i te pere, noa'tu e, e arata'i te reira i te mau hopearaa ino.
  • Te fifi i te pae moni: Te faaohiparaa i te moni no te mau hinaaro faufaa roa aore ra no te haaputu i te tarahu no te pereraa moni.
  • Te faahopearaa i nia i te mau taairaa: Te mau auraa fifi e aore râ tei parari no te mau peu pereraa moni.

Te faahopearaa i te pae moni

E pinepine te hiaai mâha ore i te pere moni i te aratai i te hoê huru tupuraa atâta i te pae moni, tae noa'tu i te:

  • Te haaputuraa i te tarahu: Te aufauraa i te mau tarahu rarahi aore ra te eiâraa.
  • Te mau mana'o tauturu no te tuatapaparaa e: Te oreraa e nehenehe e aufau i te mau tarahu e te oreraa e nehenehe e haapao i te mau titauraa i te pae moni.
  • Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa: Te faaohiparaa i te moni haaputu aore ra te tahi atu mau faufaa moni no te pereraa moni.

Te upootiaraa i nia i te hiaai mâha ore i te perera

E titauhia e rave rahi taahiraa no te upootia i nia i te hiaai mâha ore i te pereraa moni, te mau mea faufaa roa ' ' e no te rapaauraa e te faatereraa i te pae moni.

Te imiraa i te tauturu a te feia aravihi

E mea faufaa roa te rapaauraa e te a'oraa a te feia toroa no te faatitiaifaro i te mau tumu parau faufaa roa o te hiaai mâha ore i te pereraa moni. E nehenehe te feia rapaau e horoa i te mau ravea no te haavî i te hinaaro e pere e e haapao i te mau tuhaa i te pae o te mau mana'o hohonu e i te pae feruriraa i taaihia i te reira.

Amui atu i te mau pŭpŭ tauturu

Te pûpû nei te mau pŭpŭ mai te feia pere moni i te hoê vahi au maitai no te faaite i te mau iteraa rau e no te haapii mai roto mai ia vetahi ê o tei faaruru i te hoê â mau tamataraa. Te horo'a nei teie mau pŭpŭ i te hoê mana'o no te huiraatira e no te maramarama, faufaa rahi no te faaoraraa.

Te mau ravea no te faatereraa i te pae moni

E titau te oraraa mai i te hiaai mâha ore i te pereraa moni i te hoê faanahoraa papu no te faanaho i te moni. Oia ho'i te:

  • Te tabula haamau'araa: Te haamauraa i te hoê tabula haamau'araa no te faatere i te mau haamau'araa e no te faaiti i te mau tarahu.
  • Te faatereraa i te tarahu: Te ohiparaa e te mau taata aravihi i te pae faufaa e aore râ, te mau tauturu no te faatupu i te hoê faanahoraa no te aufau i te mau tarahu.
  • Te mau fa i te pae moni: Te haamauraa i te mau tapao papu i te pae moni no te patu faahou i te aueue - ore - raa i te pae moni.

Te parururaa i te moni i te mau hinaaro o te pereraa moni

No te arai i te topa-faahou-raa, e mea faufaa rahi roa ia haamau i te mau parururaa i ni'a i te moni. Oia ho'i te:

  • Te mau aamu taa ê: Te haapapuraa e e ere i te mea ohie ia fana'o i te mau tino moni rarahi.
  • Te hi'opo'araa i te mau haamau'araa: Te hi'opoaraa i te mau haamâu'araa e te aperaa i te mau tumu o te nehenehe e aratai i te pereraa moni.

Te tahi atu mau ohipa e te mau ravea no te arai i te mau fifi

E nehenehe te raveraa i te mau ohipa maitatai e te mau faaanaanataeraa mana'o e horoa mai i te hoê ravea maitai e e faaiti mai i te hinaaro e pere. Oia ho'i te:

  • Te faaetaetaraa tino e te tuaro: E nehenehe te mau ohipa pae tino e tauturu ia arai i te hepohepo e ia haamaitai i te huru o te taata.
  • Te mau rave'a apî: Te tapiraa i te mau faufaa mai te ohipa aravihi, pehe, e aore râ, te tahi atu mau ohipa i ravehia.
  • Te mau ravea tamǎrûraa: Te mau peu mai te feruri - hohonu - raa, Te mau mana'o tauturu no te, aore ra e nehenehe te hutiraa i te aho hohonu e tauturu ia tatou ia arai i te hepohepo e te ahoaho.

Te tiaraa o te mau Pu tauturu i te pae moni no te turu i te feia pere moni

E nehenehe te mau faanahoraa i te pae moni e turu i te reira na roto i te pûpûraa i te mau tauturu e tano no te feia e ora mai i te hiaai mâha ore i te pereraa moni. Oia ho'i te:

  • Te mau faanahoraa taa ê: Te mau faanahoraa tei faanahohia no te tauturu i te faanahoraa i te moni e no te arai i te topa-faahou-raa.
  • Te mau fifi i te pae moni: Te arata'iraa no ni'a i te faatereraa i te mau tarahu, Te mau mana'o tauturu no te, e te mau haamau'araa.

Te mau pû tautururaa i te pae moni: Te hoê mori no te tiaturiraa no te ora mai i te feia pere moni

E tuhaa faufaa roa ta te tapihaa i te pae faanavairaa faufaa i roto i te tautururaa i te feia e aro ra i te hiaai mâha ore i te pereraa moni. Mai te mau haamau'araa i ni'a i te moni e tae atu i te haamauraa i te mau faanahoraa no te aufau i te mau haamau'araa, e nehenehe ta teie mau faanahoraa e horo'a mai i te tauturu hinaaro-rahi-hia e te hoê e'a no te faaoraraa i te pae moni.

Tabula ohipa: Te turu i te pae moni no te hiaai mâha ore i te pereraa moni

ServiceDescription
Te mau mana'o tauturu no te haapiiraaTe tapearaa i te mau haamâu'araa no te hoê taime poto ia ore te tahi atu mau tarahu ia rahi atu â.
Te mau faanahoraa no te aufauraaTe haamauraa i te mau tabula ohipa e nehenehe e aufauhia no te aufau i te tarahu.
Te mau ofa'i pereraa moniTe faaitiraa i te mau hooraa i taaihia i te mau ohipa pereraa moni.
Te mau tauiraa i roto i te mau papa'iraa mo'aTe haamauraa i te mau otia i nia i te mau haamâu'araa i te pae moni no te hi'opoa i te mau haam.

Te tuhaa a te feia horoa apî i te pae moni

Ua faaô mai te feia haapao i te pae faanavairaa faufaa i te mau ravea mai te mau tao'a hooraa pereraa moni, faaite i ta ratou fafauraa ia turu i te mau taata e fifi to ratou i roto i te pereraa moni. Ua pee atoa te mau fare moni matauhia i to ' na hi'oraa, tera râ, te vai noa ra â te tahi vahi no te haamaitai, i roto ihoa râ i te mau vahi mai te mau oti'a no te haapiiraa.

Te mau ravea no te arai i te mau fifi e te mau ohipa monoraa

Mea faufaa roa ia itea mai te mau ravea monoraa maitatai e te mau ravea arairaa i te hiaai mâha ore i te pereraa moni. Te faaôraa i roto i te mau ohipa pae tino, Hi'opo'araa i te mau faaanaanataeraa apî, e e nehenehe te faaohiparaa i te mau ravea tamǎrûraa e horoa mai i te faaanaanataeraa e te hepohepo e titauhia.

Tabula ohipa: Te tahi atu mau ohipa no te hiaai mâha ore i te pereraa moni

ActivityTe mau nota
Faaetaetaraa tinoE faaiti i te hepohepo e e haamaitai i te huru o te taata.
Te mau faaanaanataeraa mana'oE horo'a mai te reira i te hoê iteraa no te manuïaraa e te faaotiraa.
Te mau ravea tamǎrûraaTe mau tauturu no te arai i te ahoaho e te hepohepo.

TE MAU NOTA: Te pahonoraa i te mau mana'ona'oraa matauhia

  • Eaha te mau taahiraa matamua e rave ia faaruru ana'e tatou i te hiaai mâha ore i te pereraa moni?
    • A farii i te fifi e a imi i te tauturu a te feia aravihi.
    • A amui atu i roto i te mau pǔpǔ turu mai te feia pere tei ore i faaite i to ratou.
    • A faaara i tei herehia e a imi i ta ratou turu.
  • Nafea vau e nehenehe ai e paruru i ta ' u moni i te mau hinaaro o te pereraa moni?
    • A haamau i te mau afata moni taa ê.
    • Te mau mana'o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa.
    • A ohipa e te mau taata aravihi i te pae faufaa no te haamau i te hoê tabula haamau'araa e te hoê faanahoraa no te aufau i te tarahu.
  • Eaha te tuhaa a te mau tauturu i te pae moni i roto i te rapaauraa?
    • E nehenehe ta ratou e horo'a i te mau faanahoraa e te mau a'oraa taa ê.
    • A faaohipa i te mau ofai hooraa pereraa moni e te tahi atu mau opaniraa no nia i te mau haamâu'araa.
    • Tauturu i roto i te faatereraa i te mau tarahu e te faanahoraa i te pae moni.
  • Te vai ra anei te tahi atu mau ohipa monoraa maitai no te mono i te pereraa moni?
    • E, te mau ohipa mai te tuaro, Te mau nota, e e nehenehe te mau ravea tamǎrûraa e manuïa.
    • E nehenehe atoa te raveraa i te ohipa i roto i te oire aore ra te horoaraa i te rima tauturu e horoa mai i te hoê tapao.
  • E nehenehe anei e faaora roa i te hiaai mâha ore i te pereraa moni?
    • Noa ' tu e aita e ravea hopea, e nehenehe te reira e faaohipa-maitai-hia na roto i te patururaa e te mau rave'a tano.